La o cafea

July 29, 2010 at 4:01 pm (muzica, Poezii) (, , , , , , , )


Asteptam cafeaua sa ma soarba
Dar mi-a mai dat un oaresce ragaz.
Mi-am pus degetul mare-n barba,
Degetul mijlociu la gura, aratatorul pe obraz.
Ma gandeam…
Ce amintire as vrea sa retraiesc?
Le parcurg pe rand , rapid,
Vroiam sa aleg una iar pe restu’ sa le-nchid,
Sa le pastrez pentru totdeauna in mintea mea,
Pentru urmatoarele cafele care ma vor bea.
Brusc m-am gandit la altceva….

Nu pot sa tac cand ma gandesc la ea,
Nu pot sa vorbesc cand ma gandesc la ea
Imi face placere sa ma gandesc la ea chiar daca doare,
Antrenez imortalizarea amintirilor,
Doar ele imi fac inima sa bata mai tare.
Deci nu…nu vreau s-o uit,
Vreau ca lacrimi de tristete din ochii mei sa cada,
Pentru ca-n milisecunda doi un zambet cald pe buze o sa-mi apara.

Fericirea si tristetea sa se contopeasca pe fata mea.
O bucurie trista, o tristete fericita,
O amintire, un vis , o minte linistita.
Deci nu…nu vreau sa uit caci vreau sa-mi amintesc.

Cand n-o aduc in minte benevol, apare ea subit,
Facand mai dulce cafeaua-n care am fost sorbit.

Advertisements

Permalink Leave a Comment

Before Her

May 3, 2010 at 4:49 pm (Poezii) (, , , , , , , )


There was heaven before her,
But she brought it down on earth,
Lightning it like a fire in the hearth.
There were stars before her,
But she makes them multiply,
Every time she smiles she puts a star up in the sky.
There was a flicker before her,
Now is light.
So strong that it could pierce the darkest night.
There was sunset before her,
Now is just the beginning of a dream.
There were wandering twinkles before her,
That now become a sun beam.

There were eyes before her,
But hers are like two drops of morning dew.
There were lips before her,
But hers are as soft as silk and with a gorgeous line between,
Even the words after they get out, they want back in.
There was hair before her
But hers is like a tender touch, black as a pagan soul
And shiny like the eyes of an owl.

There were tears before her,
But now they are the source of a river to happiness.
There were dreams before her,
Now they all seem so close to achive, so real,
You find yourself awake when you stratch your hands to touch something, to feel.
There was life before her,
But she makes it pass slowly,
That in the end you feel like you lived an eternity.
There were memories before her,
But the ones she leaves cannot be forgotten,
Is enough to think of her and they will come all of a sudden.

Permalink Leave a Comment

Cunosc un Inger

April 8, 2010 at 6:03 pm (Poezii) (, , , , , , , , , , , )


Prima intercalare a fost acolo jos…in pasaj la Universitate
Nu am stiut din prima cine e
Eram asa……mai rupt de realitate.
Incet, incet a inceput s-arate aripi albe, lungi
Si-o bunatate pe care greu poti s-o ajungi.

Ma atragea cu stilui lui modest,
Si-are un grai asa onest.
Vorbeam despre tot dar la el imi zbura gandul,
Ma intrebam “Cum oare sa-i spun ca asta e pamantul?”

El ne vedea pe toti, credeam ca toti il vad ca mine
Abia pe inserat am realizat ca eu il vad mai bine.
Treptat m-a luat sub aranjamentul lui din pene,
Eram nedumerit, nu stiam ce o sa insemne.
De ce eu? De ce tocmai eu din cei multi?
Toti avem nevoie de un inger ale carui sfaturi sa asculti.

Si el luceste…iar aura ce-o are,
O poti vedea de la mii de kilometrii departare.
Pe unde trece dispare rautatea
De multe ori alunga noaptea.
Sunetul vocii lui imi mangaie urechea seara
Si frica ca poate o sa plece imi lumineaza calea.
E un nucleu de fericire pura, centrul dragostei eterne,
Inima viselor muritorilor, panza amintirilor ce peste toti se-asterne.

Eu si ingerul meu…eram extrem de fericit
Dar intr-o zi
A luat aripile de pe mine dar nu m-a parasit.
Il cunosc,
Il vad mereu in vis, in realiatate
El cand ma vede sta cu aripile adunate.
Ma bucur ca-l cunosc si stiu ce aripi are
Stiu cine e cu adevarat si de ce e in stare.

Putin conteaza ca sunt eu stingher,

Cunosc un inger.

Permalink 3 Comments

Te iubesc

March 7, 2010 at 8:38 pm (Poezii) (, , , , , , , , , , , , , )


Te iubesc asa cum pasarile iubesc primavara,
Asa cum tarmul isi iubeste marea
Te iubesc cum stelele iubesc seara,
Si te iubesc asa cum supararile iubesc uitarea.

Esti iubita asa cum focul e iubit de vapai,
Te iubesc rosu aprins
Te iubesc de-alungul universului; inainte si-napoi.
Te iubesc intr-o poiana colorata de mii de fluturi
De mii de flori, cu papadii pe ici pe colo ce asteapta sa le scuturi.

Te iubesc sincer si curat,
Te iubesc pur, te iubesc angelic, te iubesc cu-adevarat.
Te iubesc asa cum seara iubeste asfintitul,
Si asa cum dimineata iubeste rasaritul.
Te iubesc intr-un ocean de pulbere de stele,
Intr-un desert format din praf de luna
In cel mai pur diamant si-ntro infinitate de margele.

De fapt te iubesc mai mult
Mai mult decat atat , mai presus de cuvinte
Mai presus de tot ce e omenesc
Te iubesc in vis, te iubesc ceresc,
Tot ce stiu sa fac mai bine e sa te iubesc.
Doar asa traiesc.

Permalink 2 Comments

Otrava

February 13, 2010 at 2:03 pm (Poezii) (, , , , , , , , )


Mi-ai intrat in fiecare vena,
Curgi prin mine si iti face placere,
Sa inlocuiesti sangele din ele.

Simt cum te scurgi, te imprastii, iti simt presiunea
Ai trecut prin inima, urci rapid spre creier imi creste tensiunea.
Gata te-ai instalat.M-ai cuprins si acum nu stiu ce se intampla
E de bine? E de rau? Simt cum imi pulsezi in tampla.
Nu imi furi puterea parca imi dai mai multa
Nu stiu daca imi furi tristetea sau mi-o faci mai culta,
Eu incerc sa urlu dar nimeni nu ma asculta.

Ce cauti in mine? De ce nu pot sa te scot?
Esti o otrava fara antidot.
Sau esti un drog? Si imi trebuie mai mult?
Pana ajung strain in corpul meu
Iar intr-un final sa ajung sa fiu al tau.

Apoi sa imi dai pace, sa ma lasi
Sa te multumesti ca m-ai schimbat,
Cat timp prin mine ai umblat.
Cum ai pus stapanire pe mine celula dupa celula
Atom dupa atom de parca n-ai fi fost destula.

Permalink Leave a Comment

Imi pare rau

February 2, 2010 at 4:21 pm (Adevaruri, Poezii) (, , , , , , , , , )


Ma indrept insotit de frate catre un eveniment extrem de neplacut
Am ajuns la un cimitir , era pustiu, credeam ca ne-am pierdut
Am luat-o usor pe langa lacul Tei si atunci am inceput sa ma simt ciudat
Ma uitam nelinistit in jurul meu, totul era schimbat
Nu vroiam sa cred, brusc am intrat in alta lume
Am ramas mirat,
Socat, tot ce am putut sa spun

A fost catre fratimiu’ un “Ma esti nebun?”

Eram in lumea amintirilor, eram unde nici nu visam sa mai ajung vreodata

Nu puteam visa nici daca as fi vrut, nu mai stiam, uitasem tot ce s-a-ntamplat odata

Nu credeam ca o sa imi aduc aminte atatea lucruri in acelasi timp, parca eram senil
Imaginile se derulau prin fata mea cu o viteza uluitoare
Amintiri pe care subconstientul meu le stersese cu mult timp in urma erau acum reale
Eram din nou copil
Beam apa de la o cismea pietruita facuta sa para ca un izvor
Saream in sus sa pot smulge conuri din brazii de pe un deal micut
Am revazut locul de joaca preferat acum un loc pustiu si tacut
Mi-am amintit traseele alaturi de bunica
Am revazut libraria unde intram de fiecare data chiar daca nu cumparam nimica

Am realizat cat amar de timp a putut sa treaca
Cate am pierdut rupand legatura cu acel loc, cu acele persoane
Gura mea nu putea decat sa taca
Doream sa spun “Imi pare rau”………..dar nu am mai putut.

In times of sorrow we reveal our true nature.

Seara de seara voi avea obrajii arsi de lacrimile greselilor din trecut
Tot ele ma vor schimba si ajuta sa nu mai fiu ce-am fost, sa nu mai fac ce am facut”

“Nu ne putem intoarce in trecut dar il putem folosi pentru a ne imbunatatii viitorul”

Permalink Leave a Comment

Sarut

January 31, 2010 at 11:02 am (Poezii) (, , , , , , , )


Dansam noi doi si ne-aruncam priviri aparent inocente 
O stare ne cuprinde si nu stiam ce-avea sa-nsemne.

Ai plecat in sus pe scari iar eu glonte dupa tine
Nu-mi explicam ce se intampla, daca este rau sau bine

Fara cuvinte inainte, noi nu-am putut fi de oprit
In atmosfera inntunecata buzele ni s-au unit

Si din aceea clipa in care noi ne-am sarutat,
Toata sarutarile de dupa au fost unice, de neuitat.

Buzele tale umede le mangaiau pe ale mele
Iar ale mele buze moi le alintau pe ale tale,

Se uneau intr-un vartej de flacari aproape de absolut
Care stins da viata unui nou sarut.

La fiecare sarutare parca timpul se oprea,
Eram blocati in lumea noastra si nimic nu mai conta.
Intens, puternic e al nostru fin sarut
Simbol al iubirii noastre si al pasiunii scut,
Emblema viselor din noapte transformate in adevar
Eticheta dragostei nebune, paznic al inimilor.
Iar cand timpul ma va strabate, vestejindu-mi trupul,
Ceea ce ma va tine in viata va fi amintirea cu sarutul.

Permalink Leave a Comment

Visare

January 24, 2010 at 1:02 pm (Poezii) (, , , , , )


Depasim limita realitatii si devenim oricine am vrea sa fim,
Lasam la o parte orice grija si ajungem in alte lumi
Locuri unice, locuri exact asa cum ne dorim,
Unde ne simtim bine…suntem pe cele mai inalte culmi
Ne hranim sufletul din acest fenomen divin
Il vindecam cand e ranit, cand e gol il facem plin.
Noaptea o asteptam cu nerbdare, sa ne duca in visare
Ziua inchidem ochi si ascultam cantecul prefereat dat un pic mai tare.
Nimic nu poate distruge un vis, nimeni nu-l poate fura
Cei ce incearca sa-l dizolve tot ce fac e a esua.

Esti om deci visezi,

Visezi deci existi

Permalink 3 Comments

Te-am gasit

January 20, 2010 at 12:45 pm (Poezii) (, , , , , , )


Alunec pe un curcubeu al senzatiilor ce se termina-n iubire.
Ciudat… nu sunt singur dar nici nu vad pe nimeni
Realul se-mpleteste cu visul intr-o armonie de neasemuit
Si in aceasta stare usor euforica pentru prima data te-am simtit.
Te-am simtit dar nu te pot atinge, nu te pot zari
Te pot auzi, ma incalzesti cu glasul tau si nu ma pot feri,
Prin mine incepi sa curgi asa ca intind bratele inainte
Incerc sa te cuprind, esti aproape… instinctul nu ma minte
Te-am gasit…iti vad ochii mari cristalini care ma amutesc,
Buzele roz, parul…incep sa ma mai linistesc,
Ma las leganat pe aripile visarii
Sunt bucuros, te-am gasit..tu nu m-ai dat uitarii.

Permalink Leave a Comment

Stare de Spirit

January 13, 2010 at 3:38 pm (Poezii) (, , , , , )


Rupt inauntru, cuprins de ganduri, inconjurat de o liniste neagra si grea
Simt cum spinii stau sa sara sa-mi intepe adanc inima
Caut un sunet, un semn ca nu sunt singur
Un fir de care sa ma agat dar sunt mai mult ca sigur
Ca voi cadea in abisul rece si intunecat al greselilor
Unde nu voi scapa de umbre ci voi fi la mana lor
Simt un curent rece in ceafa si un gol in stomac
Un junghi puternic in piept, o teama de necontrolat
Ma imbarbatez cu speranta caci ea ultima moare
Incerc sa nu mai gandesc, sa ma eliberez dar doare
Si tot mai multe intrebari ma napadesc rand pe rand
Analizez situatia si incerc sa le raspund
Priviri parca ma urmaresc iar toate degetele ma indica pe mine
Caut puteri, pun lucrurile cap la cap si inteleg prea bine
Ca starea asta de spirit ma cauta in mod special
E nevoie de o schimbare ca sa ajunga la final
Sa renunt la vechiul eu sa nu mai fiu chinuit
Sa il las in urma cu tot cu starea de spirit

Permalink Leave a Comment

Next page »